De ce nu ne amintim nimic din viaţa de bebeluş?

În creierele mamiferelor foarte tinere, se formează permanent celule noi, iar acest proces interferă cu funcţionarea circuitelor neuronale responsabile de stocarea amintirilor, arată un studiu publicat în revista Science .

În creier se formează celule noi pe toată durata vieţii – proces numit neurogeneză – dar în creierele fiinţelor umane foarte tinere acest proces este deosebit de rapid, în special în hipocamp, arie cerebrală implicată în învăţare şi memorie. 

• Papa Francisc, vizat de un atentat cu bombă. Vaticanul a fost informat de serviciile secrete britanice
• Cât internet au consumat românii în anul 2024?

Neurogeneza ajută procesul învăţării şi îmbuntăţeşte memoria, însă, la copii, fenomenul are şi un revers: formarea noilor celule poate afecta circuitele asociate memoriei.

Oamenii de ştiinţă au făcut aceste descoperiri cu ajutorul unor studii pe animale: au stimulat formarea unor anumite amintiri la animale – creând o asociere între un anumit loc şi un şoc electric slab – apoi au modificat rata neurogenezei şi au observat ce efect au aceste modificări asupra memoriei.

Stimularea neurogenezei la şoarecii adulţi (cu ajutorul activităţii fizice sau cu medicamente) le-a slăbit acestora capacitatea de memorare; în schimb, încetinirea neurogenezei le-a conferit şoarecilor o capacitate mai bună de a ţine minte.

Şi amnezia infantilă poate fi influenţată: încetinirea neurogenezei la puii de şoarece i-a făcut pe aceştia să aibă o ţinere de minte mai bună.

Cercetătorii au testat şi două specii de rozătoare care au, la naştere, creiere maturizate în grad mai înalt decât şoarecii: cobaii şi o specie de rozător din Chile, numită degu (imaginea de mai jos).

Pui de cobai şi de degu au o viteză mai scăzută a neurogenezei; ca urmare, nu prezintă, de obicei, amnezie infantilă. Când cercetătorii au mărit viteza neurogenezei la cobai şi degu, capacitatea animalelor de a-şi aminti a scăzut. 

Deşi studiile au fost realizate pe rozătoare, similarităţile care există între creierele tuturor mamiferelor ar putea face ca aceste descoperiri să fie, într-o oarecare măsură, valabile şi pentru oameni.

Deoarece capacitatea creierului este limitată, ştergerea unor amintiri vechi pentru a face loc unora noi ar putea fi un mod de a optimiza utilizarea acestei capacităţi.

Sursa: Vox